Corruptibility of human nature and its moral and social Hypostases

I.                     Analysis and semantics "corruptibility"

    Listening to the radio or reading daily press, on television or on certain issues, we hear phrases like "DOWN CORRUPTION" or forged panels protesters in court or parliament plants with the same phrase.

    Asking friends, colleagues, acquaintances, friends, corruptibility means for them, I got different answers, but for most coruptibillitatea equals easy to buy a man without scruples "who sells his soul for money," a man who for some " services "sells his honor. I noticed a slight corruptibility here semantics of the word, because the press or restrict people's minds meaning in reality corruptibility having a much broader spectrum.

    Analyzing several dictionaries, the term " coruptibilitat e "has Latin origin from the Latin corruptibilitas and is defined as: "The defect of being corruptible" (dex Scriban 1939) or corruption, venality bookish (- an official ) synonymous 2002. Other editions some like both definitions describe the term. Going forward with analzia term corrupt , it has many meanings and is not limited to the purposes of receiving something (bribes) in return for a service, or to intervene for someone in exchange for money. The term is defined as wicked, depraved, bribed (Dex Scriban 1939) or about people who deviate from moral; depraved dissolute, corrupt, suborned bought; Young corrupt Eminescu [title} 2 or change the meaning of words or text, << >> Bampir is a corrupted form of the word vampire << >>  DLRLC (1955-1957). New dictionaries give more synonyms defining the word: to distort, immoral, loss of integrity, purity, dissolute, debauched, overlooked, uninspired, libertine, and so deformed (dex 1998); (Synonyms 2002); (Dex 2009).

    Setting meaning, I asked who was corrupted first, for what purpose, and what were the results or consequences after this phenomenon ???

II. Adam and Eve in the Garden of Eden

     The book   of Genesis tells very beautiful creation of nature and man. God is good, created man and angels, to enjoy His blessings. Man was created rational, clean and pure soul can "childish" (meaning ignorant of sin) we would call today, so may the devil and was deceived. " Adam was still a child; Adam therefore not able to worthily knowledge " [1] . The paradisiacal state, listened animals, recognized him as master and is obeyed. The man was in relationship harmony with God and nature, careless and delight their eyes every day the flowers of heaven, the Word of God and all the wonders created for him. Still he had to obey a command, obedience, apparently easily satisfied, why not taste the tree of knowledge of good and evil; "But of the tree of knowledge of good and evil you shall not eat, for in the day that you eat of it you shall surely die" (Fc 2; 17). In reality we do not know how it was this tree, alluring, beautiful, or what form have. Fathers have different opinions and it would be immoral protopărinţii the people to judge, for the sin they have committed, by thoughts like "What my fault that Adam and Eve were wrong" or "I would not if I can be done. " Note that God warns will surely die << >>, but not in place, so the "fruit" was not poison. I think God let this opportunity repentance of Adam, knowing that it would be wrong to feel bad, so do not say that he would die instantly. The problem is that excuse is a kind of second nature of man, nay throwing guilt on the other proceeding from Adam's words "... << The woman whom you gave me to be with me, why me gave the tree and I ate >> "(Fc 3; 12). Woman in turn blames the serpent and the serpent is cursed. Lack of accountability has led to pride, because we know the mistake and betrayal of the apostle Peter and Christ's answer, plus forgiveness has acquired on the spot. Maybe in the case of Adam, the first child, would not God have given forgiveness if repentant? It would certainly have received ...

III. People First "Corrupt"

    Early humans were corrupt our protopărinţii. By the envy of the devil, who had fallen from the sky proudly enters the snake and corrupts Eve to taste the forbidden fruit. The result was disastrous for humans and nature. St. Symeon the New Theologian says that "compressed air, the animals have recognized him and Adam rolled ruler of Heaven" [2] . God cursed the serpent, foretells his travail Eve and Adam's work through sweat. (Gen 3, 16-17). From then until the end of time, all people will be corrupt in one way or another. Because once sin entered the world, man is prone to hereditary corruption, it is part of being human. All the patriarchs and the righteous were "corrupt", the first child of Adam and killed his brother (Genesis, 4, 8), is the first polygamist Lamech [3] , the psalmist David Noah got drunk and killed for Femi another. The only incorruptible who came to earth is the Son of God, Jesus Christ [4] , who said Satan was to go back (Mt 4, 10). Christ restored the ruined what protopărinţii and answered the devil, which would have had to respond Eva serpent.

II.Legi Against Corruption

    Seeing God is the ease with which man is inclined to evil, Moses writes a series of laws and especially the Decalogue. These are the first laws "anti-corruption" which are valid until today. In addition to these laws God always took care to send prophets and righteous living example who gave their behavior. Holy men and prophets were defined as "supreme expression of moral purity" [5] . We see that morality is the antipode of corruption and pure morality leads to holiness. Prophets ask people their deeds to be consistent with the divine laws. Only obedience to the divine law, people will easily remove the lewdness of social life, lies, unjust judgments, accused, shame, oppression of widows and orphans, thus achieving harmony and brotherly love between them. More than other writers saints, prophets analyze thoroughly the causes of social evils and insist on their mobile.

  Although laws israeiliţii received divine messages to prophets, human nature and divine laws violate the skids completely devious paths, it is a paradox that we can explain more or less. Removal of God, unbelief, is the main cause leading to enlargement corruption and implicit moral perversity and national collapse. They make plans vain fortunes of those who gather for injustice will not enjoy them. Speaks plainly in this prophet Amos ... [6] . Translated this statement today, we see in our society many cases of this kind and ultra-luxurious residences are inhabited by mice păianjăni or for that she prisons are foreign or treatments.

 Corruption spiritual and the material V.

    Corruption can be of two kinds, one physical and one spiritual. "The material order, it is called taking or giving bribe" attention ", gifts, jewelry money etc. In the Church, so the moral conscience of our law, it is called sin " [7] . Corruption can combine the spiritual with the material or blends often. If you hate someone, criminal laws they can not do anything but divine law forbids this because the devil is feeling.

   In ancient (Cicero and Suetonius) no expression << >> corrumpit many seduce a woman [8] . The same kind of corruption is another nuance, sentimental at the pecuniary administration is (thus) and this corruption (seduction) can be and spiritual, the way to evangelize. What do dissenters, through their behavior and guile to attract people is called spiritual corruption. Of course it is immoral, unscrupulous but the Church can be made ​​only by means of a counter of the same nature.

   Material level corruption, bribery and simony are punished criminally and morally. Failure laws "high delinquency can make law-abiding citizens and rules to be losing confidence in their peers, and therefore be less inclined to cooperate with them in various fields" [9] (James Q. Wilson). I think this phenomenon has been felt by our country, at least in Justice and of course "customary gift" to the doctor, priests, policemen etc. This phenomenon annoys people own such experience and I met people who speak the words of, doctor, priest, irritated tax collector in place and putting them classify as corrupt general seal.

Colophon

   I noticed that human nature is corrupt and muabilă. It is curious that a corrupt man likes to work or uncorrupted and honest people appreciate what the company calls them. Of course there are cases when the corrupt tends to call him naive who does not take bribes or uses the phrase common in people "do not know how to live."  We have noticed a spiritual level corruption divided into two branches, the corruption of the devil we gives certain moods and corruption by the people through the power of the word seduction. Of course this corruption can be a noble christening, the urge to good or evil purposes. Looking at human history, we have seen that has gone through various stages and persisted corrupt people in all functions and in all times. The consequences are drastic, because once bathed in bath corruption we tend to continue and become godless wicked people (corrupt) after the words of the psalmist David "Stricatu-were deformed and were made ​​fully frădelegi" (Ps 52: 2) .

   

---

[1] St. Justin Martyr and Philosopher,   "Church Fathers and Writers", Nr. 2 Dialogue with the Jew Tryfon , translation, introduction, notes and indices Pr.prof. T. Bodogae, pr. prof. Olimp hat, pr. prof. D. Fecioru, and Mission Bible Institute of the Romanian Orthodox Church, Bucharest - 1980, Book II, p. 313

[2] St. Simeon the New Theologian, Filocalia (Holy Consummation of the ascetic), Vol 6 Bible Institute and Orthodox Mission, Bucharest - 2011 p.432

[3] Petre Semen and Elijah Melniciuc Puică, Salvation Waiting, Publishing and Metropolitan of Moldova, Iaşi, 1999, p.106

[4] Gregory Palama, Mary and Peter the Athonite , Writings II, Publisher Deisis, Sibiu, 2005, p.222

[5] Pr. Petre Semen, prophets Combat Corruption , Publisher of Moldova and Bucovina, Iaşi - 1993, p. 9

[6] Ibid, p. 10

[7] Bartolomeu Anania, corruption Spiritual , Social-Theological Reading Publishing EIKON, Cluj-Napoca, 2011, p. 59

[8] Ibid , p. 65

[9] Francis Fukuyama, United Rupture (Human nature and restoring social order), Humanitas, Bucharest 1999 p. 145

Obituary

   

Mr. PetruGh. Savin, saw the light of day on July 8, 1938. He was born to parents George and Joan Osoi yourself in troubled times before starting the World War II's. It is the third child to parents, with another brother and two sisters. It finished primary school in his native village, general and called for military service in Bucharest on Garda Republic. Committed and this stage of life, he returns to Iasi, where he had to taste the bitter times, seeing â firsthand when communist collectivization. The district militia called Copou and NCOs selected for school. Finishing these studies it is detached from Vaslui and Iasi subsequently proposed Holboca area. This is bound to hurt some people, it is moved farthest disciplinary area called Oteleni. Meanwhile finished high school in Iasi-time and God arranges to meet his future wife Catinca distinguished, BRAIESTI young teacher in the village, where Mr Peter fostdetaşat for specific missions. They marry and Good Creator gives them two children, Daniela and Lucian.

Until 1993, it turns on the MAI, and all the while with a spirit of selflessness and devotion serves country, but also caring and family. Retired moves to the country, where the mother takes care of elders and accustomed himself with work, gardening and meditation. Often he looked at the birds of the air and gave glory to God for His greatness

Always thanks for the harvest and the driest years in mind the words of Job said anecdotally "The Lord gave, the Lord taketh away ..." not saddened by the scarcity of fruits.

With neighbors, friends, nations and people in general, it was the best relationships. He did not like to speak ill of anyone, and to the word wife had almost pious respect. He liked very much communion and understanding.

Before dying, feeling his end, faithful man looked like any village street has to know that May 1 review. He was sorry that he will leave this world, thinking that not done enough for his neighbor. Always wear his acquaintances and family prayers and everything made him put his trust in the goodness and help from God.

Now it is our turn to carry him in our prayers and ask God to rest his soul in fog forgiving.

God forgive him!

Necrolog la un simplu Om care a trăit Frumos...

    NECROLOG

Domnul PetruGh. Savin, a văzut lumina zilei la data de 8 iulie 1938. S-a născut din părinţii Gheorghe şi Ioana însatul Osoi, în vremuri tulburi înainte de a începe cel de al II- lea război mondial. Este al treilea copil la părinti, avînd încă un frate şi două surori. Termină şcoala primară şi generală în satul natal şi este chemat pentru satisfacerea stagiului militar în Bucureşti la Garda Republicii. Săvîrşind şi această treaptă a vieţii, revine în Iaşi, unde avea să guste din amarul vremurilor, văzând cu proprii ochi colectivizarea comunistă. Este solicitat de miliţia raională Copou şi este selectat pentru şcoala de subofiţeri. Terminând aceste studii, este detaşat la Vaslui iar ulterior propus pentru zona Holboca Iaşi. Aici fiind obligat să facă rău unor oameni, este mutat disciplinar în cea mai îndepărtată zonă, numită Oţeleni. Între timp termină studiile liceale la Iaşi cu frecvenţă redusă şi Dumnezeu îi rânduieşte să cunoască pe viitoarea distinsă soţie Catinca, tânără învăţătoare din satul Brăieşti, unde şi domnul Petru a fostdetaşat pentru anumite misiuni. Se căsătoresc şi Bunul Creator le dăruieşte doi copii, pe Daniela şi Lucian.

Pînăînanul 1993, activeză in cadrul M.A.I, iarîn tot acesttimp cu spirit de abnegaţie şi devotement serveşte Ţara, dar în acelaşi timp poartă de grijă şi familiei. Ieşit la pensie se mută la ţară, unde are grijă de bătrana mama şi se îndeletnicea cu munca grădinăritul şi meditaţia. Adesea privea la păsările cerului şi îi dădea slavă lui Dumnezeu pentru măreţia Sa.

Mulţumea întotdeauna pentru recoltă iar în anii mai secetoşi în spirit anecdotic spunea cuvintele lui Iov “ Domnul a dat, Domnul a luat…” nefiind întristat de puţinătatea roadelor.

Cu vecinii, prietenii, neamurile şi oamenii în general, era în cele mai bune relaţii. Nu-I plăcea să vorbească de rău pe nimeni, iar faţă de cuvântul soţiei avea un respect aproape pios. Îi plăcea foarte mult comuniunea şi buna înţelegere.

Înainte de a muri, simţindu-şi sfîrşitul, ca orice om credincios a privit uliţa satului ştiind că nu are să o mai revadă. Îi părea rău că va părăsi această lume, gândindu-se că nu a făcut destule pentru aproapele lui. Întotdeauna îşi purta cunoscuţii şi familia în rugăciuni iar orice lucru îl făcea îşi punea nădejdea în bunătatea şi ajutorul luiDumnezeu.

Acum este rândul nostru să-l purtăm în rugăciunile noastre şi să-l rugăm pe Dumnezeu să-l odihnească în ceata iertaţilor.

Dumnezeusă-l ierte !

Adu-i aminte, omule că vei muri...

MEMENTO, HOMO, QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (Gen 3;19)

Adu-ți aminte, omule, că pulbere ești și în pulbere te vei întoarce...

   De fapt textul nu este complet, înainte de-al anunța Dumnezu pe Adam că este țărână, îi prevestește greutățile vieții, munca prin sudoarea frunții...
   Nu este o pedepsă, ci o răzvrătire a natruii pentru că din momentul neascultării, natura și animalele nu l-au mai ascultat totalmente pe Adam. Chiar s-au răzvrătit și au vrut să se "răzbune" întrănd într-o anormalitate... 

Coruptibilitatea Naturii Umane și Ipostazele ei Morale și Sociale

I.                    Analiză și semantica „coruptibilității”

    Ascultând în fiecare zi radioul sau citind presa, sau privind la televizor anumite emisiuni, auzim expresii de genul „JOS CORUPȚIA” ori panouri făurite de protestatari în curtea uzinelor sau în fața parlamentului cu aceeași sintagmă.

    Întrebând prieteni, colegi, cunoscuți, amici, ce înseamnă pentru ei coruptibilitate, am primit diferite răspunsuri, dar pentru majoritatea coruptibillitatea echivalează cu un om ușor de cumpărat, fără scrupule, „care își vinde sufletul pentru bani”, un om care pentru anumite „servicii” își vinde onoare. Am sesizat aici o ușoară coruptibilitate semantică a cuvântului, pentru că presa sau mintea oamenilor restrâng sensul cuvântului, în realitate coruptibilitatea având un spectru mult mai larg.

    Analizând mai multe dicționare, termenul de „coruptibilitate” are sorginte latină de la latinescul corruptibilitas și este definit ca : „Defectul de a fi coruptibil „ ( dex Scriban 1939) sau corupție, livresc venalitate (-unui funcționar) sinonime 2002. Celelalte ediții aproximativ aidoma celor două definiții, descriu termenul. Mergând mai departe cu analzia termenul de corupt, are foarte multe sensuri și nu se mărginește la sensul de a primi ceva (mită), în schimbul unui serviciu, sau de a interveni pentru cineva în schimbul unor sume de bani. Termenul este definit ca : stricat, depravat, mituit (Dex Scriban 1939) sau Despre oameni care se abat de la morală; depravat, desfrînat, stricat, mituit cumpărat; Junii corupți, Eminescu [titlu} 2 sau cu sensul de modificare a cuvintelor sau a textelor; << Bampir>> este o formă coruptă a cuvântului << vampir>>  DLRLC (1955-1957). Dicționarele mai noi dau și mai multe sinonime și definesc cuvântul prin : a se denatura, imoral, pierdere a integrității, a purității, dezmățat, destrăbălat, deocheat, deșănțăt, libertin, deformat s.a.m.d ( dex 1998); (Sinonime 2002); (Dex 2009).

    Stabilind sensul cuvântului, mi-am pus întrebarea, cine a fost corupt prima dată, cu ce scop, și ce rezultate sau consecințe au fost după acest fenomen???

II. Adam și Eva în Grădina Paradisului

     Cartea  Genezei, relatează foarte frumos creația naturii și a omului. Dumnezeu fiind Bun, a creat pe om și îngeri, pentru a se bucura de binefacerile Sale. Omul a fost creat rațional, curat și pur la suflet, poate „pueril” (în sensul de necunoscător al păcatului) am numi noi astăzi, de aceea poate a și fost înșelat de diavol. „ Adam era încă copil; de aceea Adam nu putea cuprinde după vrednicie cunoștința”[1]. În starea paradisiacă, animalele îl ascultau, îl recunoșteau de stăpân și i se supuneau. Omul era în relație de armonie cu Dumnezeu și natura, lipsit de griji și în toate zilele își desfăta privirea la florile raiului , la Cuvântul lui Dumnezeu și toate minunățiile create pentru el. Totuși trebuia să asculte de o poruncă, o ascultare, aparent ușor de îndeplinit, aceea de a nu gusta din pomul cunoștinței, a binelui și răului; „Iar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci, în ziua când vei mânca din el, vei muri negreșit!” (Fc 2; 17). În realitate nu știm cum era acest pom, ademenitor, frumos, sau ce formă avea. Sfinții Părinți au diferite opinii și ar fi imoral din partea oamenilor să judece protopărinții, pentru păcatul care l-au săvârșit, prin cugetări de tipul „ Ce vină am eu, că Adam și Eva, au greșit” sau „ Eu dacă eram poate nu aș fi făcut”. Trebuie reținut faptul că Dumnezeu, avertizează că va <<muri negreșit>>, dar nu pe loc, deci „fructul” nu era otravă. Cred că Dumnezeu lasă aici posibilitatea de pocăință a lui Adam, știind că va greși să-i pară rău, de aceea nu spune că va muri instantaneu. Problema este că scuza este un fel de a doua natura a omului, ba mai mult aruncarea vinovăției asupra celuilalt aceasta reeșind din cuvintele lui Adam „... <<Femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom și am mâncat>>” (Fc 3;12) . Femeia la rândul său învinuiește pe șarpe, iar șarpele este blestemat. Lipsa responsabilității a dus la mândrie, pentru că știm greșeala și trădarea apostolului Petru și răspunsul lui Hristos, plus iertarea care a dobândit-o pe loc. Oare în cazul lui Adam, fiind primul său copil, nu i-ar fi dăruit Dumnezeu iertare, dacă se pocăia? Cu siguranță ar fi primit-o...

III. Primii Oameni „Corupți”

    Primii oameni corupți au fost protopărinții noștri. Prin invidia diavolului, care căzuse din mândrie din înaltul cerului, intră în șarpe și o corupe pe Eva să guste din fructul oprit. Rezultatul a fost dezastruos pentru om și pentru natură. Sfântul Simeon Noul Teolog spune că „ Aerul s-a comprimat, animalele nu l-au mai recunoscut de stăpân și Adam s-a prăvălit din Rai”[2]. Dumnezeu a blestemat pe șarpe, Evei îi prevestește chinurile nașterii, iar lui Adam, munca prin sudoarea frunții. (Gen 3; 16-17). De atunci și până la sfârșitul veacurilor, toți oamenii vor fi corupți într-un fel sau în altul. Pentru că odată intrat păcatul în lume, omul este predispus la corupere ereditar, face parte din ființa omului. Toți patriarhii și drepții au fost „corupți”, primul copil a lui Adam și-a omorât fratele (Gen; 4;8), Lameh este primul poligam[3], Noe s-a îmbătat și psalmistul David a ucis pentru femia altuia. Singurul incoruptibil care a venit pe pământ este Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos[4], care i-a zis satanei să meargă înapoia Sa (Mt 4;10). Hristos a restaurat ceea ce au stricat protopărinții și i-a răspuns diavolului, ceea ce ar fi trebuit sa-i răspundă Eva șarpelui.

II.Legi Împotriva Corupției

    Văzând Dumnezeu ușurința cu care este omul este înclinat spre rău, îi scrie lui Moise o serie de legi și în deosebi decalogul. Acestea sunt primele legi „anti-corupție” care sunt valabile până în zilele noastre. Pe lângă aceste legi Dumnezeu a avut întotdeaun grijă să trimită profeți și drepți care au dat viu exemplu prin comportamentul lor. Profeții erau oameni sfinți și sunt definiți ca fiind „expresia supremei purități morale”[5]. Observăm că moralitatea este antipodul coruptibilitații iar o moralitate pură duce la sfințenie. Profeții cer oamenilor ca faptele lor să fie în acord cu legile divine. Numai ascultând de Legea divină, oamenii vor îndepărta cu ușurință din viața socială desfrânările, minciunile, judecățile nedrepte, pâra, ocara, asuprirea văduvelor și a orfanilor, realizând astfel armonia și dragostea frățească dintre ei. Mai mult decât alți scriitori sfinți, profeții analizează minuțios cauzele relelor sociale și insistă asupra mobilului acestora.

  Deși israeiliții au primit legi divine, mesaje de la profeți , natura umană încalcă cu desăvârșire legile divine și derapează pe cărări lăturalnice, este un paradox pe care îl putem explica mai mult sau mai puțin. Îndepărtarea de Dumnezeu, necredința, este cauza principală a extinderii corupției care care duce la perversitate morală și implicit și la năruirea națională. Își fac planuri deșarte cei ce strâng averi din nedreptate căci nu se vor bucura de ele. Lămurit grăiește în acest sens proorocul Amos...[6]. Transpusă în zilele noastre această precizare, observăm în societatea noastră foarte multe cazuri de acest gen și reședințele ultra-luxoase sunt locuite de păianjăni sau șoareci pentru că dumnealor sunt la pușcării sau la tratamente prin străinătate.

 V. Corupția spirituală și cea materială

    Corupția poate fi de două feluri, una materială și una spirituală. „În ordinea materială, ea se numește luare sau dare de mită „atenții”, cadouri, bani bijuterii etc. În Biserică, deci în conștiința legii noastre morale, ea se numește păcat”[7]. Corupția spirituală se poate îmbina cu cea materială sau adesea se îmbină. Dacă urâm pe cineva, legile penale nu ne pot face nimic, dar Legea divină interzice acest lucru pentru că este sentiment de la diavol.

   La antici (Cicero și Suetoniu) exista expresia <<corrumpere muliere>> a seduce o femeie[8]. Aceas gen de corupere este cu altă nuanță, sentimentală cel în administrație este de natură pecuniară (matrială) iar această corupere (seducție) poate fi și de ordin spiritual, prin felul de a evangheliza. Ceea ce fac sectanții, prin comportamentul și vicleșugul lor de a atrage oamenii se numește corupție spirituală. Desigur este imoral, lipsit de scrupule dar Biserica nu pot interveni decât printr-un contraatac de aceeași natură.

   Corupția la nivel material, mita sau simonia sunt pedepsite penal dar și moral. Nerespectarea legilor „delicvența ridicată îi poate face pe cetățenii care respectă legile și normele să- și piardă încrederea în semenii lor, și în consecință să fie mai puțin înclinați să coopereze cu ei pe diverse planuri” [9] ( james Q. Wilson). Cred că acest fenomen a fost resimțit și de Țara Noastră, cel puțin la nivelul Justiție și desigur „cutuma darului” la medic, preoți, politiști etc. Acest fenomen enervează populația și din propria experieță vorbesc că am întâlnit oameni care la auzul cuvintelor, doctor, preot, vameș se irită pe loc și îi cataloghează ca fiind corupți punând o pecete generală.

Colofon

   Am observat că natura umană este coruptibilă și muabilă. Curios este că un om corupt îi place să lucreze sau apreciază oamenii necorupți sau corecți cum îi numește societatea. Desigur sunt cazuri când cel corupt are tendința să-l numească naiv pe cel ce nu ia mită sau folosește expresia întâlnită în popor „nu știe să traiască”.  Am observat o corupere la nivel spiritual împărțită în două ramuri, coruperea de la diavol care ne dă anumite stări sufletești și coruperea prin seducție a oamenilor prin puterea cuvântului. Desigur această corupere poate fi cu un scop nobil de încreștinare, de îndemn la bine sau cu scop malefic. Analizând istoria omenirii, am văzut că a trecut prin diferite etape și s-au perpetuat oameni corupți în toate funcțiile și-n toate timpurile. Consecințele sunt drastice, pentru că odată scăldați în baia coruptibilității avem tendința de a continua și devenim oameni fără Dumnezeu stricați (corupți) după cuvintele psalmistului David „Stricatu-s-au și urâțit s-au făcut întru frădelegi” (Ps 52;2).

   

---

[1] Sfântul Justin Martirul și Filosoful,  „Părinți și Scriitori Bisericești” , Nr. 2, Dialog cu Iudeul Tryfon, Traducere, Introducere, Note și Indici de Pr.prof. T. Bodogae, pr. prof. Olimp Căciulă, pr. prof. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București – 1980, Cartea a II- a, p. 313

[2] Sfântul Simeon Noul Teolog, Filocalia ( Sfintelor Nevoințe ale Desăvârșirii), Vol 6, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București – 2011, p.432

[3] Petre Semen și Ilie Melniciuc Puică, Așteptând Mântuirea, Editura Mitropoliei și a Moldovei, Iași, 1999, p.106

[4] Grigorie Palama, Fecioara Maria și Petru Athonitul, Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu, 2005, p.222

[5] Pr. Petre Semen, Profeții Combat Corupția, Editura Moldovei și Bucovinei, Iași – 1993, p. 9

[6] Ibidem, p. 10

[7] Bartolomeu Anania, Corupția Spirituală, Texte Social- Teologice, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2011, p. 59

[8] Ibidem, p. 65

[9] Francis Fukuyama, Marea Ruptură, (Natura umană și refacerea ordinii sociale), Editura Humanitas, București 1999 p. 145

   Prin simpla aducere-aminte de Dumnezeu tot o rugciune se numește, iar dacă spui câteva cuvinte cu credință, spune-le  cu tărie și Tatăl neîntârzâiat îți va răspunde....

Ermenie în Iconografia Catedralei din Bistrița

                                         

   Participând la sfintele slujbe din Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel am observat anumite picturi interesante.

    Pe absida din partea stângă deasupra catapetesmei se află pictat „ Sfântul Solomon”. Nu știu după ce criterii sau canoane a pictat pictorul, dar din punct de vedere scolastic, canonistic, în Vechiul Testament, proorocii și oamenii cu viață curată erau numiți „Drepți”. Dacă vom citi Sfânta Evanghelie de la Întâmpinarea Domnului ( 2 feb) observăm ca bătrânul Simeon este numit drept. Trecând peste această noțiune de semantică, mai înteresant este că Solomon nu prea are ce căuta în rândul „sfinților” din cauza poligamismului. Deși Dumnezeu la început îi dăruiește înțelepciune și multă bogăție, Solomon se amestecă cu femei din alte neamuri ( păgâne) și aduce jertfe zeilor, iar la toate acestea se adaugă numărul exuberant de femei din viața sa. Probabil s-a mers pe premiza sorgintei lui Solomon fiind fiul lui David și momentele sale de pocăință care au determinat pe anumiți teologi sa-l treacă în rândul sfinților.

   A doua pictură rar întâlnită în bisericile noastre se află pe ușile diaconești. De regulă pe aceste uși se află Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril simbolizând heruvimii care stăteau la „Poarta Raiului” așa și în biserică, altarul semnifică Raiul și nu are acces oricine la cele sfinte mai înainte de a avea o pregătire specifică.

   La Catedrală nu sunt pictați arhanghelii pe uși, ci Sfântul arhidiacon Ștefan și Sfântul Laurențiu care tot diacon a fost. Deși ușile poartă denumirea de „uși diaconești” aceste uși ale Catedralei au fost încununate și cu frumoasa și interesanta pictură ale celor doi diaconi.

    Desigur dacă vom analiza pictura aceste biserici, vom afla multe detalii interesante și senzaționale chiar pentru cunoscători...

Iconography Ermen Cathedral in Bistrita

                                        

   By participating in the religious services of the Cathedral of Saints Peter and Paul noticed some interesting paintings.

    On the left apse above the iconostasis is painted "St. Solomon". I do not know what criteria or canons painted painter, but in terms of scholastic canonists in the Old Testament, prophets and people with clean life were called "Righteous". If we read the Gospel of Candlemas (February 2) we see that the old man Simeon is named as. Passing over this notion of semantic interesting is that Solomon does not really belong among the "saints" because poligames

. Although God gives him wisdom and lost wealth, Solomon mix with women from other nations (pagan) and sacrifice to the gods, and all this adds exuberant number of women in his life. Probably go on the premise origins of Solomon the son of David and his moments of repentance that led theologians to pass him among the saints.

   A two paintings rarely seen in our churches is the deacon's doors. Usually these doors are Archangels Michael and Gabriel standing cherubs symbolizing the "Heaven's Gate" so the church, the altar signifies heaven and not everyone has access to the sanctuary before to have specific training.

   The Archangels Cathedral are painted on the doors, but St. Archdeacon Stephen and St. Lawrence which was still deacon. Although the doors called "deacon's doors" these doors of the cathedral were crowned with beautiful and interesting painting of the two deacons.

    Of course if we analyze these churches painting, we learn many interesting details and sensational even for connoisseurs ...