Buna Vestire mai poartă denumirea de „ Ziua Salutării” [ Anuntaitio Beatae Marie Virginis ] sau
popular Blagoveștenie, termen slav,
corespunzător celui de Buna Vestire. Biserica a rânduit această sărbătoare cu
nouă luni înainte de Nașterea Domnului, deci practic la acestă zi ( 25 Martie)
se sărbătoreste zămislirea lui Hristos din Duhul Sfânt și vestea cea bună
pentru oameni, că se va naște Mantuitor din Fecioara. În Apus această
sărbătoare mai purta denumirea de Sărbătoarea
Zămislirii , pe bună drepta, pentru că Arhanghelul Gavril vestește
zămislirea lui Mesia prin cuvintele „ Bucură-te , ceea ce ești plină de har,
Dommnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei!” (Lc 1; 28), iar ulterior
proorocia de venerare a Maica Domnului ,
preacinstire mai bine zis ( iperdulie sau supravenerare), tot din Sfânta
Scriptură , aflăm de la versetul (Lc 1 ; 48) „... iată, de acum mă vor ferici
toate neamurile” fapt ce se întăplă până astăzi și până la sfârșitul
veacurilor.
La începutul Biserica nu fixase toate sărbătorile, iar constrângerile
romanilor nu au permis o dezvoltare rapidă a cultului creștin, de aceea în
primele trei secole Sfânta Fecioară, se bucura mai mult de cinstea creștinilor
din Ierusalim care construise o biserică în jurul mormântului Fecioarei din
Ghetsimani. În secolul IV a luat amploare cultul Maicii Domnului (mariologia),
iar la auzul unor elucubrații, spuse de un episcop Nestorie (trecut în rândul
ereticilor) despre Sfânta Maria, credincioșii au părăsit ostentativ biserica.
Răspândindu-se creștinismul în Imperiu după edictul de la Milan (313),
sau fixat treptat și sărbătorile. Sărbătoarea Nașterii Domnului, în Armenia de
pildă, se sărbătorește ca până astăzi la data de 6 ianuarie, odată cu
Boboteaza. În cazul lor, Buna Vestire este fixată la 7 aprilie, dar creștinii
din Răsărit de pretutindeni după fixarea datei de 25 decembrie, cam la
jumătatea secolului V, au încept să țină această sărbătoare la 25 Martie.
În schimb în Apus, abia după secolul
XI s-a generalizat această sărbătoare, până atunci având caracter local (Roma)
și purta denumirea de Faestum Expectationis Partus Beatae Marie Virginis sau
Sărbătoare a Așteptării Nașterii Domnului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu